Monday, January 18, 2010

one happy morning...:))


Iarba verde-crud imi atinge delicat picioarele desculte.Vantul adie usor purtand mireasma miilor de flori multicolore...cerul e de un albastru azuriu iar ici colo mici norisori de vata plutesc imbietor....Ma intind pe iarba deasa lasand soarele sa ma mangaie cu razele calde...e placut aici...Intr-o salcie batrana, doi porumbei albi ganguresc -isi spun cuvinte dragastoase, numai de ei stiute.Se inalta apoi catre cer, disparand in neantul albastru...undeva, in departare un sunet lin..ca de apa cristalina...Inchid ochii pentru a patrunde mai adanc acel sunet sublim...Creste imbietor ca o orchestra de instrumente,aducandu-l mai aproape..si mai aproape..si mai...offf!!!!!alarma!ma fac ca nu aud si incerc sa revin la angelicul vis...necrutatoare,alarma suna in continuare..incerc sa ma prind de ceva ca sa nu alunec spre realitate...e prea tarziu insa -dau sa apuc cateva fire de iarba dar alunec..si alunec...ma intorc pe o parte ignorand sunetul strident care-mi bubuie acum in cap ca o avalansa...Cand devine prea insuportabil intind mana cu greu si dau sa-l inchid...pe unde o fi? intredeschid ochii si incerc sa-mi dau seama de unde vine sunetul...ah!e tot sub perna...il inchid.Liniste...
Refuz sa deschid ochii..stiu ce ma asteapta.Incerc sa imi gasesc o pozitie confortabila in patul moale si asa de cald!De 2 zile ploua marunt...e ianuarie si prima ninsoare deja s-a topit...bine ca a fost zapada de Craciun si Anul nou!Cenusiul de afara nu te imbie la altceva decat sa te cuibaresti in pat si sa tot stai...si eu stau...Casc cu nesat si ma uit la telefon - 7:10...SAPTE SI ZECE???Buiamaca sar din pat spre baie. Ametita de somn ma spal de doua ori pe dinti,si ma duk sa ma imbrac.Imi iau o bluza si dupa ce ma uit in oglinda imi zic: "hmmm...poate daca era turcoaz..."Dau sa iau alta pe mine cand imaginea unui ceas enorm si a profesoarei de drept civil imi bruiaza starea aproape placuta:"nimeni nu intra dupa mine la ore!!"
Imi pun repede cartile in ghozdan, las patul cu plapuma cu tot pe el ("poate ramane tot cald pana ma intorc")si ma grabesc sa ies din camera. Aruncand o ultima privire imi cade asupra colegei de camera...doarme asa profund!"ce bine de ea",imi zic..Suspin si ies parca abtinandu-ma sa nu trantesc usa si sa o trezesc si pe ea...Pe hol, imaginea unui mic dejun deja pegatit ma ispiteste sa intru in bucatarie.Surpriza!!nu am paine!Deschid frigiderul si golesc repede jumatate de pahar de iaurt...ah, parca ma simt mai bine..Ma incalt cu greu si imi pun telefonul bine in buzunarul de la pantaloni ca sa nu inghete."Ce bine si de tine!"ma gandesc.
Acum vine partea ce mai rea:AUTOBUZUL!Urasc aglomeratia si sa mai nimeresc si langa nush'cine....!Ma grabesc spre statie rugandu-ma sa nu fie prea aglomerat si dupa ce astept vreo 5-6 minute...:iata-l!In toata splendoarea lui metalica cu rotile roase scartaind pe soseaua cu zapada murdara...Cand sa ajunga in statie imi dau seama ca nu am bilet!Fug repede la chioscul mic si alb(care e la 2 pasi de mine)si pe care scrie cu litere galbene pe negru:R.A.T.P, si cer un bilet cu doua calatorii(ca mi-am planificat sa ma intorc repede sa mai prind patul cald), rugandu-l pe domnul de la bilete sa se grabeasca ca sa nu pierd autobuzul si astfel sa intarzii la primul seminar de drept civil din anul asta..Atat i-a trebuit: "Eee..voi, tinerii din ziua de azi vreti totul pe tava.."Ii smulg repede biletul din mana, baiguiesc un "multumesc" si ma reped spre usa autobuzului exact in ultima clipa, cand soferul, vazandu-ma, mai lasa intredeschisa usa pentru cateva secunde si indeajuns ca sa-mi strecor trupshorul meu subtirel cu un stomac pe jumatate gol.Ii multumesc din priviri si apoi, cu un aer galant, de parca facusem nush'ce, imi compostez biletul si caut un loc unde sa ma asez...Lasa!Stau tot in picioare-3 statii nu-i chiar asa mult .Hurducandu-se printre masinile micute, impunator, cu scartaitul sau inconfundabil de rabla veche (dar, ce-i drept -folositoare) isi face loc pe drumul deja cunoscut spre facultate."Am mers in astea 3 luni pentru toti anii, cu autobuzul"..
Arunc o privire fugara spre ceas.OPT FARA UN SFERT???Ma rog cu disperare sa prindem verde la toate semafoarele si nu ma linistesc decat cand cobor din autobuz si o zbuchesc in sus pe scari spre scoala."Hmmm..gata cu semafoarele", imi spun in timp ce fac slalomuri printre doua batranele fara benzina de pe exact mijlocul drumului.Deschid cu forta nebanuita greaua usa de la facultate si pana la usa clasei incerc sa ma linistesc.Caut in gand o scuza in caz de intarziere..."coada la semafor??"hmm..nu suna rau..Ciocanesc incet si intredeschid usa...E liniste.Imi fac avant si o deschid de-a binelea.Pheeuuu!!Exact la timp!Din coltul salii, Bibi imi zambeste larg si cu o mana ridicata ma saluta zgomotos si dulce: "Neatza, calutz!Credeam ca nu mai vii!!"..."Am ajuns la timp.Asta e tot ce conteaza", ma linistesc eu..Salut in graba colegii, ma trantesc pe scaunul "rezervat",si rasuflu de cateva ori.Ma uit in jur...Unii citesc, altii povestesc,rad sau isi impartasesc intamplari...O zi normala...
Imi afisez si eu un zambet cat mai larg, pe toooata fatza dupa care zic cu nonshalanta:"Neata"!

2 comments :

  1. Durerea se simte prin cuvinte, autobuzul te copleseste iar somnul te iubeste...Eh, zambeste, maine poate fi mai rau...:D. Oricum zilele devin mai frumoase alaturi de noi :*:*:*

    ReplyDelete
  2. Citind randurile astea minunate si atata de captivante de mai sus ....am realizat cu ce talent stau in camera:*:P....chiar daca o supar eu cand dorm asa profund,tot imi place ,,frumusetea asta in cuvinte'':P...dragalasa,ia viata in piept,de-acu innainte 3-4-5 ani;)) de zile o sa avem parte numai de autobuz si numarul infinit de scari catre facultate:))...

    ReplyDelete

Monday, January 18, 2010

one happy morning...:))


Iarba verde-crud imi atinge delicat picioarele desculte.Vantul adie usor purtand mireasma miilor de flori multicolore...cerul e de un albastru azuriu iar ici colo mici norisori de vata plutesc imbietor....Ma intind pe iarba deasa lasand soarele sa ma mangaie cu razele calde...e placut aici...Intr-o salcie batrana, doi porumbei albi ganguresc -isi spun cuvinte dragastoase, numai de ei stiute.Se inalta apoi catre cer, disparand in neantul albastru...undeva, in departare un sunet lin..ca de apa cristalina...Inchid ochii pentru a patrunde mai adanc acel sunet sublim...Creste imbietor ca o orchestra de instrumente,aducandu-l mai aproape..si mai aproape..si mai...offf!!!!!alarma!ma fac ca nu aud si incerc sa revin la angelicul vis...necrutatoare,alarma suna in continuare..incerc sa ma prind de ceva ca sa nu alunec spre realitate...e prea tarziu insa -dau sa apuc cateva fire de iarba dar alunec..si alunec...ma intorc pe o parte ignorand sunetul strident care-mi bubuie acum in cap ca o avalansa...Cand devine prea insuportabil intind mana cu greu si dau sa-l inchid...pe unde o fi? intredeschid ochii si incerc sa-mi dau seama de unde vine sunetul...ah!e tot sub perna...il inchid.Liniste...
Refuz sa deschid ochii..stiu ce ma asteapta.Incerc sa imi gasesc o pozitie confortabila in patul moale si asa de cald!De 2 zile ploua marunt...e ianuarie si prima ninsoare deja s-a topit...bine ca a fost zapada de Craciun si Anul nou!Cenusiul de afara nu te imbie la altceva decat sa te cuibaresti in pat si sa tot stai...si eu stau...Casc cu nesat si ma uit la telefon - 7:10...SAPTE SI ZECE???Buiamaca sar din pat spre baie. Ametita de somn ma spal de doua ori pe dinti,si ma duk sa ma imbrac.Imi iau o bluza si dupa ce ma uit in oglinda imi zic: "hmmm...poate daca era turcoaz..."Dau sa iau alta pe mine cand imaginea unui ceas enorm si a profesoarei de drept civil imi bruiaza starea aproape placuta:"nimeni nu intra dupa mine la ore!!"
Imi pun repede cartile in ghozdan, las patul cu plapuma cu tot pe el ("poate ramane tot cald pana ma intorc")si ma grabesc sa ies din camera. Aruncand o ultima privire imi cade asupra colegei de camera...doarme asa profund!"ce bine de ea",imi zic..Suspin si ies parca abtinandu-ma sa nu trantesc usa si sa o trezesc si pe ea...Pe hol, imaginea unui mic dejun deja pegatit ma ispiteste sa intru in bucatarie.Surpriza!!nu am paine!Deschid frigiderul si golesc repede jumatate de pahar de iaurt...ah, parca ma simt mai bine..Ma incalt cu greu si imi pun telefonul bine in buzunarul de la pantaloni ca sa nu inghete."Ce bine si de tine!"ma gandesc.
Acum vine partea ce mai rea:AUTOBUZUL!Urasc aglomeratia si sa mai nimeresc si langa nush'cine....!Ma grabesc spre statie rugandu-ma sa nu fie prea aglomerat si dupa ce astept vreo 5-6 minute...:iata-l!In toata splendoarea lui metalica cu rotile roase scartaind pe soseaua cu zapada murdara...Cand sa ajunga in statie imi dau seama ca nu am bilet!Fug repede la chioscul mic si alb(care e la 2 pasi de mine)si pe care scrie cu litere galbene pe negru:R.A.T.P, si cer un bilet cu doua calatorii(ca mi-am planificat sa ma intorc repede sa mai prind patul cald), rugandu-l pe domnul de la bilete sa se grabeasca ca sa nu pierd autobuzul si astfel sa intarzii la primul seminar de drept civil din anul asta..Atat i-a trebuit: "Eee..voi, tinerii din ziua de azi vreti totul pe tava.."Ii smulg repede biletul din mana, baiguiesc un "multumesc" si ma reped spre usa autobuzului exact in ultima clipa, cand soferul, vazandu-ma, mai lasa intredeschisa usa pentru cateva secunde si indeajuns ca sa-mi strecor trupshorul meu subtirel cu un stomac pe jumatate gol.Ii multumesc din priviri si apoi, cu un aer galant, de parca facusem nush'ce, imi compostez biletul si caut un loc unde sa ma asez...Lasa!Stau tot in picioare-3 statii nu-i chiar asa mult .Hurducandu-se printre masinile micute, impunator, cu scartaitul sau inconfundabil de rabla veche (dar, ce-i drept -folositoare) isi face loc pe drumul deja cunoscut spre facultate."Am mers in astea 3 luni pentru toti anii, cu autobuzul"..
Arunc o privire fugara spre ceas.OPT FARA UN SFERT???Ma rog cu disperare sa prindem verde la toate semafoarele si nu ma linistesc decat cand cobor din autobuz si o zbuchesc in sus pe scari spre scoala."Hmmm..gata cu semafoarele", imi spun in timp ce fac slalomuri printre doua batranele fara benzina de pe exact mijlocul drumului.Deschid cu forta nebanuita greaua usa de la facultate si pana la usa clasei incerc sa ma linistesc.Caut in gand o scuza in caz de intarziere..."coada la semafor??"hmm..nu suna rau..Ciocanesc incet si intredeschid usa...E liniste.Imi fac avant si o deschid de-a binelea.Pheeuuu!!Exact la timp!Din coltul salii, Bibi imi zambeste larg si cu o mana ridicata ma saluta zgomotos si dulce: "Neatza, calutz!Credeam ca nu mai vii!!"..."Am ajuns la timp.Asta e tot ce conteaza", ma linistesc eu..Salut in graba colegii, ma trantesc pe scaunul "rezervat",si rasuflu de cateva ori.Ma uit in jur...Unii citesc, altii povestesc,rad sau isi impartasesc intamplari...O zi normala...
Imi afisez si eu un zambet cat mai larg, pe toooata fatza dupa care zic cu nonshalanta:"Neata"!

2 comments :

  1. Durerea se simte prin cuvinte, autobuzul te copleseste iar somnul te iubeste...Eh, zambeste, maine poate fi mai rau...:D. Oricum zilele devin mai frumoase alaturi de noi :*:*:*

    ReplyDelete
  2. Citind randurile astea minunate si atata de captivante de mai sus ....am realizat cu ce talent stau in camera:*:P....chiar daca o supar eu cand dorm asa profund,tot imi place ,,frumusetea asta in cuvinte'':P...dragalasa,ia viata in piept,de-acu innainte 3-4-5 ani;)) de zile o sa avem parte numai de autobuz si numarul infinit de scari catre facultate:))...

    ReplyDelete