sa-ti aduci aminte

Data viitoare cand te gandesti ca ai vrea sa nu mai existi, sau ca lumea ar fi un loc mai bun fara tine; cand ganduri negre se framanta in jurul tau si tot ce iti doresti e sa pleci, sa nu mai stii de nimeni si nimic...atunci cand vezi numai raul din lumea asta si nu stii pe cine sa acuzi pentru tot ce ti se intampla...si cand singurul lucru pe care ti-l mai doresti este sa pleci acasa, gandeste-te ca Isus a lasat slava cerului si comfortul caminului divin ca sa vina in lumea pe care ai ajuns sa o urasti asa mult. Gandeste-te ca atunci cand poate tu vrei ca totul sa se sfarseasca, altii de abia asteapta sa le vina randul,sa-si traiasca visul si viata. Atunci cand te-ai saturat de tot ce ai, altii ar da orice sa aiba ce ai tu. Cand regreti ca ai avut incredere in cineva, o alta persoana cauta pe cineva in care sa aiba incredere. Atunci cand altii te-au dezamagit, adu-ti aminte cate persoane ai dezamagit si tu la randul tau. Atunci cand tu vezi un sfarsit in toate, altii vad un inceput si o noua sansa. Deci, nu uri. Nu adu ura in lume. Asa cum, prin primul om, a intrat pacatul in lume, tot asa prin fiecare din noi, binele sau raul isi fac intrarea in universul asta micut, numit Pamant. Adu-ti aminte ca atunci cand urasti, milioane de alte suflete tanjesc dupa iubire. Adu-ti aminte ca Isus a venit in lumea asta.

de ce nu renuntam?

E mai mult in viata asta decat haine si recunoasteri publice. Stiu ca dincolo de ceea ce afirma toata lumea ca vrea, e o dorinta aprinsa dupa idealul unei vieti traite intr-un mod autentic. O viata fara regrete. O viata traita cu cei dragi. O viata in care sa iertam fara sa ne fie greu si sa iubim fara sa ranim. Toti tanjim dupa acel "Ceva" fara de care nimeni nu stie cum sa traiasca.Insa cand aflam ce e, nu suntem dispusi sa sacrificam nimic ca sa Il avem.

Am o prietena

Prietenia e atunci cand il descoperi pe celalalt asa cum e. Cand mastile cad, si ramane fata brazdata de lacrimi sau inseninata de un zambet. Cand, in intunericul noptii, impartasim amintiri care ne spulbera inima sau ne dau speranta pe maine...Prietenia e sentimentul ca esti iubit, pentru ceea ce esti. E sentimentul ca esti ascultat si uneori inteles. E atunci cand persoana de langa tine se incapataneaza sa plece si ramane langa tine, nu numai in cele mai grele momente ci si asa, in fiecare zi. Prietenia e atunci cand nu iti trebuie motiv sa suni si sa spui "te pretuiesc...multumesc ca esti prietena mea". E atunci cand te afli la o camera distanta si ti-e dor. E atunci cand stati pur si simplu unul langa celalalt si impartasiti trairi si experiente din priviri. Uneori e mana care te inveleste noaptea cand ti-a cazut patura. Alteori e mana care o simti pe umar atunci cand plangi. Uneori e zambetul care iti insenineaza ziua si ochii care te fac sa privesti dincolo de aparente. E "indicatorul spre Cer", cum imi place sa-i spun. Prietenia e Isus din fiecare din noi. E blandetea cu care mustri si intelepciunea cu care dai un sfat. E dorinta de a vrea binele, intr-o lume plina de egoism. E sacrificiu. E durerea pe care o simti cand celalalt sufera. Si bucuria victoriei pe care o imparti cu ea. Prietenia e un act de vointa. Alegi sa iubesti, avand ca model pe Isus...pana la capat.