Wednesday, May 19, 2010

5luni...(18mai2010)

when you dream,you desire.When you desire,you make everything possible to achieve it.when you achieve it,it feels good...

what's your story?


Am avut de dimineata un "feeling" nu prea bun..M-am trezit parca mai obosita decat m-am culcat...m-am lalait cu imbracatul si de mancat:"ioc"!Pe la 7 fara 10 am plecat spre scoala...Am incercat sa gandesc cat mai pozitiv si sa-mi puna un "big happy face".Vine autobuzul.Ma trantesc ostenita pe un scaun de la margine si incep sa ma uit visatoare pe geam,poate, poate am sa vad ceva ce sa ma faca sa zambesc..Nimic..Ochii parca mi se incapataneaza sa ramana deschisi..Ma ciupesc incet de brat..apoi mai tare.Nici un efect.Capul mi se balabane dupa ritmul autobuzului si a gropilor din asfalt.Risc sa ajung sub scaun..Deodata observ o doamna mai..proeminenta..indreptandu-se spre mine..."Parca vad ca se aseaza tocmai langa mine!"imi spun."Don'shoara!nu te supara",zice si fata i se deschide in cel mai mare zambet pe care l-am vazut vreodata.Fac ochii cat cepele uitandu-ma la sirurile de dinti, unul mai stramb decat altul,si la buzele umede ale "doamnei"...Uimirea de pe fata se transforma in curand intr-un "straight face" cand simt mirosul intepator ce vine din dreptul ei.Simt ca ma inverzesc la fata iar zambetul meu nu vrea sa iasa la iveala,in timp ce stau tintuita pe scaun,cu ochii holbati la ea.Si asta a fost in cateva secunde."Don'shoara!", ma trezeste din lesin vocea mieroasa."Ah, da.Ma scuzati"spun si ma dau pe scaunul de langa mine."Daca nu te superi,as vrea sa stau la geam"..Simt ca ma prapadesc.Incerc sa-mi gasesc zambetul si tragand cu toata puterea de el il scot pe buze.."Sigur"..si ies pe coridorul dintre scaune si astept ca doamna sa "intre".Intre timp autobuzul opreste in statie si un suvoi de oameni la fel de somnorosi si grabiti isi fac aparitia.Fara sa realizez sunt impinsa si imbrancita.Intr-un final cand doamna a reusit sa se aseze si ma asez si eu,autobuzul opreste in statie.Trebuie sa cobor...Nu stiu cum ajung in clasa pustie(ca omul normal vine cu 10 minute inainte de ora,eu tre' sa vin cu 40 de minute inainte)si ma apuc sa mai fac o recapitulare.Am un moment de destindere cand vin fetele,insa a fost doar un moment..Aparitia profei(de civil),imi sterge zambetul de pe buze.Pe parcursul orei incerc sa raman treaza si sa fiu atenta.Nu stiu cum se intampla de fiecare data cand vreau sa raspund,intervine altcineva.Odata chiar am reusit,insa m-a blocat profa cu replica ei,vesnic prezenta:"Pai,exemplifica!Arunci asa un cuvant si te astepti sa inteleg?Da un exemplu concret!"...'Straight face again'Ies de la ora mai ametita decat am intrat si apuc spre casa.Nimic de mentionat.Dupa-masa insa ma duc sa iau o comanda de la un depozit de produse naturiste.M-au ametit si m-au trimis de la un birou la altul,iar eu,amabila,m-am dus..Si m-am tot dus!"Ba ca mai trebuie o chitanta.Ba ca n-am completat tot.Ba ca mai trebuie sa dau nuj ce bani".."Lord!I need Your help!"Zambesc,si tac.Le urez o zi buna dar nu le-o doresc cu adevarat.La final imi dau o tona de produse ingramadite in cea mai mica punga pe care au gasit-o si pe langa,o cutie cu toarta.Pe drumul spre statie simt cum efectiv mainile mi se lungesc..Uite-asa..pan'la genunchi!Pot sa-mi ating genunchiul!Ar trebui sa intru in "guiness book"-"Fata cu mainile cele mai lungi din lume"...si o poza cu mine si "sforile" mele.Ajung in statie si astep....si astept...trec 4 tramvaie cu nr.6 si nici unul cu nr.2...si astept.La al 5-lea ma decid sa merg in statia de autobuz...Traversez si merg 5 pasi.Intorc capul si in spatele meu tramvaiul cu nr.2...Oh,da..Mai bine nu se putea.Dau sa merg inapoi dar se face rosu la semafor.Am o tentativa de a trece dar ma aleg cu o stropeala,un claxon si o injuratura.Ah,v-am spus??:mai si ploua!Ma indrept cat de repede pot spre statia de autobuz si cand mai aveam cativa metri..buni..trece 30-u pe langa mine.Alerg,cu "sforile" balanganindu-se pe langa mine si cu o fata de ziceai ca am mancat nachos stricat si cand ajung in statie pleaca autobuzul.Nu ma mai pot abtine si suspin.."Eh,..daca alergai mai repede".Ma intorc si dau un "zambet"(daca se poate numi asa grimasa de pe fata mea) babutei cat un ghem din spatele meu."Ia cara matale plasa asta,bre!Sa te vad atunci alergand!"imi vine sa urlu dar ma multumesc sa zambesc..Atat.Si efortul mi-e rasplatit.Il vad.Ma urc si ochesc un loc la margine.Ma indrept val-vartej spre el si rasuflu cand il simt sub mine.Inchid ochii si incerc sa savurez momentul cand un glas ciudat de cunoascut ma intrerupe:"Don'shoara? te superi?"E "doamna" de azi-dimineata impreuna cu mirosul specific.Ma dau jos,o las sa-si ocupe locul de la geam si imi zambeste mieros.Nu cred ca ma recunoaste.Simt ca ma sufoc.Pantalonii mi-s stropiti,parul zbarlit si mainile de mutant imi atarna neputincioase pe langa corp.Aerul devine sufocant..Trag o privire spre dansa.Se uita fascinata pe geam cu gura larg deschisa si din cand in cand rasufla asa adanc de zici ca-si da duhul.Se uita o clipa la mine si eu in alta parte,dar la un moment dat,privirile ni se intalnesc:"Imi place sa stau la geam.Cand eram mica,mereu stateam in spatele tatalui meu in masina si imi spunea povestea fiecarui loc pe unde treceam.Stii?fiecare loc si fiecare persoana are o poveste..Unele sunt triste,altele vesele.Fiecare om e responsabil de fiecare zi pe care o traieste.El e responsabil pentru starea lui,el isi face ziua vesela si buna sau trista si intunecata.E alegerea noastra!"...Zambeste si se uita mai departe cu gura deschisa pe geam..Ochii mi se umezesc..Clipesc des si ma pregatesc sa cobor..Parca o simt cum ma urmareste cu privirea.Inainte sa plec,ma mai uit o data la ea.Zambeste larg..Acelasi zambet ca azi-dimineata.Numai ca de data asta ma face sa zambesc si pe mine.Ii soptesc grabita un "multumesc" si-mi dau seama ca e singurul cuvant sincer pe care l-am spus azi.Nu stiu de ce dar o sa-mi amintesc mereu de ea.Nu-i stiu povestea dar stiu ca in spatele oricarei aparente exista una...O poveste pe care ne-o scriem noi,pe care o putem schimba sau modifica,insa niciodata nu o vom putea sterge...Ce am facut ramane,ce nu am facut,am pierdut.Si cum ziua nu putea sa continue mai bine am primit urmatorul mesaj:"Lasa-ti visul sa zboare,chiar de ti-e aripa franta...nu uita:Domnul e Cel ce aduna cioburile viselor zdrobite si-ti faureste un alt vis, mai minunat decat tot ce ai visat vreodata...Dragostea Lui iti sopteste:"increde-te in Mine si te vei bucura"...Am sfarsit ziua ascultand muzica si plimbandu-ma prin ploaie.Aceeasi ploaia ca azi dimineata...Numai ca de data asta am lasat picurii sa-mi mangaie pielea si am zambit norilor intunecati..."Live simply,give more,expect less..-That's my story.What's yours?..."

Sunday, May 16, 2010

Cess...:*






Ca si nou venita intr-un oras nou cu facultate noua,vecini noi,colegi noi si teluri noi,m-am descurcat destul de bine,zic eu..Desigur ca la inceput m-am ratacit incercand sa gasesc drumul spre casa,si nu stiam sa compostez un bilet.Am incurcat autobuzele si nu stiu cum am nimerit in facultatea de chimie(in loc de drept) pentru primul meu curs...dar am trecut de stadiul ala..Am cunoscut locuri noi,oameni noi..printre care si un zgaibar de copchil care a ajuns sa-mi fie foarte drag si de care voi scrie in continuare.
E o tipa de treaba...Imi place ca ma face sa zambesc mult..si sa rad..prea mult.Imi place ca-mi face patu' cand am ore de dimineata si e asaaaaa bine cand ma intorc obosita de la scoala si-l vad facut!Imi place ca are initiativa si e spontana.Imi place ca zambeste mult si ma asculta...Ne place sa iesim sambata seara la un 'shake'(shakeoholics) si sa ne plimbam pana nu mai putem de picioare.Ne place sa ne impartasim amintiri din copilariile noastre si sa radem de nazbatiile de odinioara('mama!lu E.ii curg lumanarile!!-priceless!)Ne place Declan Galbreith si Gaither Vocal Band...Cantam cu foc prin casa: eu in baie, ea la bucatarie si uneori falsam de ne ia cu rau dar cantam in continuare.Ne place sa ascultam Gabi Ilut 'Tu ma veghezi',in fiecare seara inainte de culcare si apoi eu spun: "noapte buna" si ea zice "pa!":))Imi place sa o sun dupa ore sau in timpul lor si sa o invit la o "plimbare', care de obicei se lungeste prea mult si se sfarseste cu o 'alergare' buna dupa ultimul autobuz...Imi plac 'sesiunile' noastre: stam cu capul in carti si ne chinuim sa invatam..Tragem cu privirea una la alta,iar cand ochii ni se intalnesc,ne uitam repede in carti..Stam ce stam apoi iar...Pana la urma una din noi trebuie sa intrebe:'Tie nu ti-e foame?',si mergem la bucatarie cu Tweety si Cri-kee si ne lungiiiiim la taclale pana tarziu,cand ne ducem fiecare in camerele noastre si facem o ultima tentativa de a invata.Ne lasam batute si seara se incheie cu un somn bun.Ne uitam uneori la filme triste,de familie,intrerupte de smiorcaielile noastre si cu pauze ca sa aducem hartie igienica atunci cand ramanem fara servetele...Asa e intre fete...Mergem la cumparaturi si ne exaltam de fiecare data cand una din noi isi achizitioneaza ceva nou.Imi place cand ne intelegem din priviri si nu-mi place cand pleaca in weekend-uri acasa...E colega mea de camera cu care impartasesc si bune si rele.Tin minte ca in prima seara cand am dormit cu ea in camera i-am zis:'Stii?..e prima noapte aici..ce ciudat!"...la care ea,somnoroasa si intorcandu-se pe o parte:"nu-i nimic,o sa mai urmeze inca pe atatea!'...dap..m-a incurajat enorm..;)Ne place sa discutam si sa ne ascultam..sa facem karaoke si sa ne tragem cu caruciorul in Kaufland.Ne place sa ne facem planuri si sa vorbim despre viitor...Ne place sa gatim impreuna si sa incercam tot felul de chestii noi(apropo:mersi ca m-ai invatat sa fac clatite).Ne place sa ne 'alintam',cu tot felul de nume(mushuu,woody,im*****o,copchil,zgaibaratoo!)E...ce mai ..e super de treaba.Are o voce superba si imi place ca e foarte prietenoasa.Te cucereste cu zambetul ei si cu fata de copil..si da sfaturi bune...aproape tot timpul:))Mai am 2 ani de stat cu ea..iar primul an inca nu s-a terminat..si sper sa mai dureze.Ma gandesc ca:daca in primul an cand de abia ne-am cunoscut,am avut un timp atat de fumos..d-apoi in urmatorii ani?Iti multumesc pentru ca m-ai ajutat sa trec peste multe momente in care eram impotmolita in tristete.M-a ridicat cu un zambet...Multumesc pentru ca mi-ai aratat ca, desi scoala nu-i asa cum mi-o imaginam eu,desi oamenii nu sunt toti prietenosi,desi am parte si de greu,desi nu toate planurile imi ies cum vreau,tu esti alaturi de mine...Multumesc pentru ca m-ai incurajat sa merg inainte.Multumesc ca ma accepti asa cum sunt(stiu ca uneori nu-i usor sa stai in camera cu mine)Multumesc ca ai incredere in mine si ca te uiti numai la 'partea buna' din mine.Multumesc ca ma suporti chiar si atunci cand stiu ca iti vine sa ma dai cu capu de toti peretii.Tu, in schimb,imi dai o imbratisare zdravana...Multumesc pentru biletelele pe care mi le lasi cand pleci la scoala..Esti o dulce!Stiu ca am trecut prin atatea impreuna,cu siguranta vom trece si de acum incolo...Acum simt ca ne cunoastem de o viata...si nu simtim ca au trecut doar 8 luni...WOW!8 luni departe de casa...hmm..multumesc Cess,nu stiu ce as fi facut fara tine!te iubesc BO***ON!!!:))

Thursday, May 13, 2010



dupa ce vizionezi acest scurt mesaj, sper sa nu mai privesti viata asa cum o priveai inainte...

Wednesday, May 19, 2010

5luni...(18mai2010)

when you dream,you desire.When you desire,you make everything possible to achieve it.when you achieve it,it feels good...

what's your story?


Am avut de dimineata un "feeling" nu prea bun..M-am trezit parca mai obosita decat m-am culcat...m-am lalait cu imbracatul si de mancat:"ioc"!Pe la 7 fara 10 am plecat spre scoala...Am incercat sa gandesc cat mai pozitiv si sa-mi puna un "big happy face".Vine autobuzul.Ma trantesc ostenita pe un scaun de la margine si incep sa ma uit visatoare pe geam,poate, poate am sa vad ceva ce sa ma faca sa zambesc..Nimic..Ochii parca mi se incapataneaza sa ramana deschisi..Ma ciupesc incet de brat..apoi mai tare.Nici un efect.Capul mi se balabane dupa ritmul autobuzului si a gropilor din asfalt.Risc sa ajung sub scaun..Deodata observ o doamna mai..proeminenta..indreptandu-se spre mine..."Parca vad ca se aseaza tocmai langa mine!"imi spun."Don'shoara!nu te supara",zice si fata i se deschide in cel mai mare zambet pe care l-am vazut vreodata.Fac ochii cat cepele uitandu-ma la sirurile de dinti, unul mai stramb decat altul,si la buzele umede ale "doamnei"...Uimirea de pe fata se transforma in curand intr-un "straight face" cand simt mirosul intepator ce vine din dreptul ei.Simt ca ma inverzesc la fata iar zambetul meu nu vrea sa iasa la iveala,in timp ce stau tintuita pe scaun,cu ochii holbati la ea.Si asta a fost in cateva secunde."Don'shoara!", ma trezeste din lesin vocea mieroasa."Ah, da.Ma scuzati"spun si ma dau pe scaunul de langa mine."Daca nu te superi,as vrea sa stau la geam"..Simt ca ma prapadesc.Incerc sa-mi gasesc zambetul si tragand cu toata puterea de el il scot pe buze.."Sigur"..si ies pe coridorul dintre scaune si astept ca doamna sa "intre".Intre timp autobuzul opreste in statie si un suvoi de oameni la fel de somnorosi si grabiti isi fac aparitia.Fara sa realizez sunt impinsa si imbrancita.Intr-un final cand doamna a reusit sa se aseze si ma asez si eu,autobuzul opreste in statie.Trebuie sa cobor...Nu stiu cum ajung in clasa pustie(ca omul normal vine cu 10 minute inainte de ora,eu tre' sa vin cu 40 de minute inainte)si ma apuc sa mai fac o recapitulare.Am un moment de destindere cand vin fetele,insa a fost doar un moment..Aparitia profei(de civil),imi sterge zambetul de pe buze.Pe parcursul orei incerc sa raman treaza si sa fiu atenta.Nu stiu cum se intampla de fiecare data cand vreau sa raspund,intervine altcineva.Odata chiar am reusit,insa m-a blocat profa cu replica ei,vesnic prezenta:"Pai,exemplifica!Arunci asa un cuvant si te astepti sa inteleg?Da un exemplu concret!"...'Straight face again'Ies de la ora mai ametita decat am intrat si apuc spre casa.Nimic de mentionat.Dupa-masa insa ma duc sa iau o comanda de la un depozit de produse naturiste.M-au ametit si m-au trimis de la un birou la altul,iar eu,amabila,m-am dus..Si m-am tot dus!"Ba ca mai trebuie o chitanta.Ba ca n-am completat tot.Ba ca mai trebuie sa dau nuj ce bani".."Lord!I need Your help!"Zambesc,si tac.Le urez o zi buna dar nu le-o doresc cu adevarat.La final imi dau o tona de produse ingramadite in cea mai mica punga pe care au gasit-o si pe langa,o cutie cu toarta.Pe drumul spre statie simt cum efectiv mainile mi se lungesc..Uite-asa..pan'la genunchi!Pot sa-mi ating genunchiul!Ar trebui sa intru in "guiness book"-"Fata cu mainile cele mai lungi din lume"...si o poza cu mine si "sforile" mele.Ajung in statie si astep....si astept...trec 4 tramvaie cu nr.6 si nici unul cu nr.2...si astept.La al 5-lea ma decid sa merg in statia de autobuz...Traversez si merg 5 pasi.Intorc capul si in spatele meu tramvaiul cu nr.2...Oh,da..Mai bine nu se putea.Dau sa merg inapoi dar se face rosu la semafor.Am o tentativa de a trece dar ma aleg cu o stropeala,un claxon si o injuratura.Ah,v-am spus??:mai si ploua!Ma indrept cat de repede pot spre statia de autobuz si cand mai aveam cativa metri..buni..trece 30-u pe langa mine.Alerg,cu "sforile" balanganindu-se pe langa mine si cu o fata de ziceai ca am mancat nachos stricat si cand ajung in statie pleaca autobuzul.Nu ma mai pot abtine si suspin.."Eh,..daca alergai mai repede".Ma intorc si dau un "zambet"(daca se poate numi asa grimasa de pe fata mea) babutei cat un ghem din spatele meu."Ia cara matale plasa asta,bre!Sa te vad atunci alergand!"imi vine sa urlu dar ma multumesc sa zambesc..Atat.Si efortul mi-e rasplatit.Il vad.Ma urc si ochesc un loc la margine.Ma indrept val-vartej spre el si rasuflu cand il simt sub mine.Inchid ochii si incerc sa savurez momentul cand un glas ciudat de cunoascut ma intrerupe:"Don'shoara? te superi?"E "doamna" de azi-dimineata impreuna cu mirosul specific.Ma dau jos,o las sa-si ocupe locul de la geam si imi zambeste mieros.Nu cred ca ma recunoaste.Simt ca ma sufoc.Pantalonii mi-s stropiti,parul zbarlit si mainile de mutant imi atarna neputincioase pe langa corp.Aerul devine sufocant..Trag o privire spre dansa.Se uita fascinata pe geam cu gura larg deschisa si din cand in cand rasufla asa adanc de zici ca-si da duhul.Se uita o clipa la mine si eu in alta parte,dar la un moment dat,privirile ni se intalnesc:"Imi place sa stau la geam.Cand eram mica,mereu stateam in spatele tatalui meu in masina si imi spunea povestea fiecarui loc pe unde treceam.Stii?fiecare loc si fiecare persoana are o poveste..Unele sunt triste,altele vesele.Fiecare om e responsabil de fiecare zi pe care o traieste.El e responsabil pentru starea lui,el isi face ziua vesela si buna sau trista si intunecata.E alegerea noastra!"...Zambeste si se uita mai departe cu gura deschisa pe geam..Ochii mi se umezesc..Clipesc des si ma pregatesc sa cobor..Parca o simt cum ma urmareste cu privirea.Inainte sa plec,ma mai uit o data la ea.Zambeste larg..Acelasi zambet ca azi-dimineata.Numai ca de data asta ma face sa zambesc si pe mine.Ii soptesc grabita un "multumesc" si-mi dau seama ca e singurul cuvant sincer pe care l-am spus azi.Nu stiu de ce dar o sa-mi amintesc mereu de ea.Nu-i stiu povestea dar stiu ca in spatele oricarei aparente exista una...O poveste pe care ne-o scriem noi,pe care o putem schimba sau modifica,insa niciodata nu o vom putea sterge...Ce am facut ramane,ce nu am facut,am pierdut.Si cum ziua nu putea sa continue mai bine am primit urmatorul mesaj:"Lasa-ti visul sa zboare,chiar de ti-e aripa franta...nu uita:Domnul e Cel ce aduna cioburile viselor zdrobite si-ti faureste un alt vis, mai minunat decat tot ce ai visat vreodata...Dragostea Lui iti sopteste:"increde-te in Mine si te vei bucura"...Am sfarsit ziua ascultand muzica si plimbandu-ma prin ploaie.Aceeasi ploaia ca azi dimineata...Numai ca de data asta am lasat picurii sa-mi mangaie pielea si am zambit norilor intunecati..."Live simply,give more,expect less..-That's my story.What's yours?..."

Sunday, May 16, 2010

Cess...:*






Ca si nou venita intr-un oras nou cu facultate noua,vecini noi,colegi noi si teluri noi,m-am descurcat destul de bine,zic eu..Desigur ca la inceput m-am ratacit incercand sa gasesc drumul spre casa,si nu stiam sa compostez un bilet.Am incurcat autobuzele si nu stiu cum am nimerit in facultatea de chimie(in loc de drept) pentru primul meu curs...dar am trecut de stadiul ala..Am cunoscut locuri noi,oameni noi..printre care si un zgaibar de copchil care a ajuns sa-mi fie foarte drag si de care voi scrie in continuare.
E o tipa de treaba...Imi place ca ma face sa zambesc mult..si sa rad..prea mult.Imi place ca-mi face patu' cand am ore de dimineata si e asaaaaa bine cand ma intorc obosita de la scoala si-l vad facut!Imi place ca are initiativa si e spontana.Imi place ca zambeste mult si ma asculta...Ne place sa iesim sambata seara la un 'shake'(shakeoholics) si sa ne plimbam pana nu mai putem de picioare.Ne place sa ne impartasim amintiri din copilariile noastre si sa radem de nazbatiile de odinioara('mama!lu E.ii curg lumanarile!!-priceless!)Ne place Declan Galbreith si Gaither Vocal Band...Cantam cu foc prin casa: eu in baie, ea la bucatarie si uneori falsam de ne ia cu rau dar cantam in continuare.Ne place sa ascultam Gabi Ilut 'Tu ma veghezi',in fiecare seara inainte de culcare si apoi eu spun: "noapte buna" si ea zice "pa!":))Imi place sa o sun dupa ore sau in timpul lor si sa o invit la o "plimbare', care de obicei se lungeste prea mult si se sfarseste cu o 'alergare' buna dupa ultimul autobuz...Imi plac 'sesiunile' noastre: stam cu capul in carti si ne chinuim sa invatam..Tragem cu privirea una la alta,iar cand ochii ni se intalnesc,ne uitam repede in carti..Stam ce stam apoi iar...Pana la urma una din noi trebuie sa intrebe:'Tie nu ti-e foame?',si mergem la bucatarie cu Tweety si Cri-kee si ne lungiiiiim la taclale pana tarziu,cand ne ducem fiecare in camerele noastre si facem o ultima tentativa de a invata.Ne lasam batute si seara se incheie cu un somn bun.Ne uitam uneori la filme triste,de familie,intrerupte de smiorcaielile noastre si cu pauze ca sa aducem hartie igienica atunci cand ramanem fara servetele...Asa e intre fete...Mergem la cumparaturi si ne exaltam de fiecare data cand una din noi isi achizitioneaza ceva nou.Imi place cand ne intelegem din priviri si nu-mi place cand pleaca in weekend-uri acasa...E colega mea de camera cu care impartasesc si bune si rele.Tin minte ca in prima seara cand am dormit cu ea in camera i-am zis:'Stii?..e prima noapte aici..ce ciudat!"...la care ea,somnoroasa si intorcandu-se pe o parte:"nu-i nimic,o sa mai urmeze inca pe atatea!'...dap..m-a incurajat enorm..;)Ne place sa discutam si sa ne ascultam..sa facem karaoke si sa ne tragem cu caruciorul in Kaufland.Ne place sa ne facem planuri si sa vorbim despre viitor...Ne place sa gatim impreuna si sa incercam tot felul de chestii noi(apropo:mersi ca m-ai invatat sa fac clatite).Ne place sa ne 'alintam',cu tot felul de nume(mushuu,woody,im*****o,copchil,zgaibaratoo!)E...ce mai ..e super de treaba.Are o voce superba si imi place ca e foarte prietenoasa.Te cucereste cu zambetul ei si cu fata de copil..si da sfaturi bune...aproape tot timpul:))Mai am 2 ani de stat cu ea..iar primul an inca nu s-a terminat..si sper sa mai dureze.Ma gandesc ca:daca in primul an cand de abia ne-am cunoscut,am avut un timp atat de fumos..d-apoi in urmatorii ani?Iti multumesc pentru ca m-ai ajutat sa trec peste multe momente in care eram impotmolita in tristete.M-a ridicat cu un zambet...Multumesc pentru ca mi-ai aratat ca, desi scoala nu-i asa cum mi-o imaginam eu,desi oamenii nu sunt toti prietenosi,desi am parte si de greu,desi nu toate planurile imi ies cum vreau,tu esti alaturi de mine...Multumesc pentru ca m-ai incurajat sa merg inainte.Multumesc ca ma accepti asa cum sunt(stiu ca uneori nu-i usor sa stai in camera cu mine)Multumesc ca ai incredere in mine si ca te uiti numai la 'partea buna' din mine.Multumesc ca ma suporti chiar si atunci cand stiu ca iti vine sa ma dai cu capu de toti peretii.Tu, in schimb,imi dai o imbratisare zdravana...Multumesc pentru biletelele pe care mi le lasi cand pleci la scoala..Esti o dulce!Stiu ca am trecut prin atatea impreuna,cu siguranta vom trece si de acum incolo...Acum simt ca ne cunoastem de o viata...si nu simtim ca au trecut doar 8 luni...WOW!8 luni departe de casa...hmm..multumesc Cess,nu stiu ce as fi facut fara tine!te iubesc BO***ON!!!:))

Thursday, May 13, 2010



dupa ce vizionezi acest scurt mesaj, sper sa nu mai privesti viata asa cum o priveai inainte...