:)

Azi ma duc acasa. Poate de asta m-am trezit asa devreme si am sentimentul asta de caldura in burtica. Poate de asta scriu. Si am un sentiment de bine. As fi in stare sa fac orice. Chiar si sa merg cu trenul 3 ore jumate intr-un compartiment prea stramt si puternic parfumat. Ma gandesc la casa goala care va rasuna de rasetul noastru si ecoul familial; de scarile incrustate frumos si florile mamei; de geamul camerei de la care voi vorbi diseara cu Tata...Poate de asta zambesc incontinuu si imi sclipesc ochii. Mi-e dor sa stau in camera mea, mi-e dor sa ma joc cu Darius.Mi-e dor de vocea groasa si jucausa a tatalui si de privirea blanda a mamei.Sa o revad pe grasa Misu si puiul ei. Sa-mi cunosc nepotica si sa o strang cat de incet pot in brate. Sa imi cunosc noii "membri" ai familiei;) Mi-e dor sa o strang pe mama in brate si sa ii spun tatalui :"Bicule, am venit acasa"...:)