Mor de nerabdare sa te vad din nou...Cand iti aud vocea la telefon,ma amuz mereu cand incurci cuvintele,dar ca un veritabil membru al familiei, nu dai inapoi si cand ma bufneste rasul din cauza cuvintelor incalcite ma opresti brusc:"Bibi,nu 'ade eu vobec da?..."Si incerc sa ma abtin,tinandu-mi mana la gura sau muscandu-mi buzele, ca tu sa-ti continui "micul discurs"pe care l-am auzit de atatea ori:"Eci' a Iasi?..da?..fetili ci faci?..da?...vii a' mini??Cand vii a mini?bicu ii bine, bica a seviciu..eu bine..."...tac, incercand sa-mi imprim vocea ta de ingeras scump in minte si o adapostesc bine, bine in amalgamul de memorii dulci cu tine.Cand mi-e dor de tine,deschid incet usa camerei amintirilor,ma asez confortabil si "vizionez" toate momentele unice,speciale si de nerecuperat.Prima privire,primul zambet, primul cuvant...Primul pas,prima cazatura..te-am ridicat gingas ca pe un ghiocel subred si nesigur.Tinandu-te de mine mi-ai zambit si ti-ai continuat "exploatarea" in jurul camerei.Imi amintesc ca nu puteai sa imi pronunti numele.Mi l-am prescurtat,pronuntand tare si clar:Re-bi!"Si tu, dand din cap spuneai mai inversunat,tinandu-te strans de gatul Adinei:"BI-BI!"Uneori te privesc cum iti croiesti drum printre toti oamenii astia "mari",sa prinzi un loc intre Mimi si Bogdan,la o reuniune de familie si nu ma pot abtine sa nu zambesc.Esti asa mic si totusi reusesti sa aduci atata bucurie in inimile noastre...Imi place cand,atunci cand sunt suparata, ma intrebi sfios:"Bibi....esti supaata pentu' mini?"si nu te lasi pana nu ma vezi zambind.Imi place sa-ti fac "mai, mai" pe spate ca sa adormi si dimineata cand ma trezesc cu picioarele tale pe pieptul meu si cu plapuma peste cap, imi spui zambitor:"Buiatza' Bibi!"Imi place cand il intrebi pe bicu,dupa ce ai facut o traznaie:Bicuie'...esti supaata pentu mini?'..cum sa te mai abtii??..Ai adus o raza de soare in familiile noastre,un curcubeu aprins in mii si mii de culori.Imi place sa te privesc rugandu-te.Ca o mica statueta de marmura la marginea patului,ingenunchiat si cu manutele tale dolofane impreunate, repeti dupa Bicu,scarpinandu-te din cand in cand la nas sau mai tragand cu ochiul..Si mai sunt si momentele cand esti mofturos ca de altfel orice copil, si cand imi vine sa fug de tine sau sa te cert...ma privesti cu ochii aia mari si cand dai de cateva ori din gene...cine se mai gandeste la mustrare?..Imi place cand o imiti pe Bica sau pe Bicu si ador rasul tau zglobiu...Daca ar fi sa regret ceva..ar fi ca nu am stat mai mult cu tine...si nu te-am pretuit cum trebuie...Insa te iubesc si vei fi in continuare micul meu ingeras...Te pupa BIBI...
No comments :
Post a Comment