departe, si totusi langa mine...

Mi-am intors privirea fara sa raspund la salutul tau.Ochii imi erau inlacrimati si nu vroiam sa vezi pentru ca promisesem ca nu voi plange.Dar stiu ca si tu ai lasat teama,ingrijorarile si dorul sa iasa prin lacrimi dupa ce ai fost la o distanta sigura.Dar apoi ti-ai spus,stergandu-ti lacrimile:"Doar no-i fi prima!"Pentru ca asa esti tu:puternica si tare,increzatoare si totusi sensibila...Si au urmat zile de plictiseala si dor..Tin minte si acum timpul petrecut in fata ceasului verde de pe hol numarand in nestiinta secundele,minutele si orele.Ma trezeam intrebandu-ma ce faci, unde esti sau cu cine.....Insa m-am obisnuit...Plecarea ma face acum sa te pretuiesc mai mult si,uneori cand ma uitam la tine ma gandeam ce binecuvantata sunt ca am o sora ca tine.Am incercat sa mi te intiparesc cat mai bine pe retina ochilor si pe coala inimii mele.Fiecare gest,fiecare zambet,fiecare sclipire a ochilor...Imi amintesc zambetul tau si zambesc si eu..Imi amintesc cu duiosie de discutiile noastre, de noptile in care radeam pe infundate si mama ne trimitea mesaje din camera alaturata spunandu-ne sa ne culcam.Si atunci radeam si mai tare dar cu fetele in perne..Imi place cand adormim cu muzica("cu Tine eu privesc doar inainte/orice val de ar veni/eu stiu ca esti aici/cand fiinta-mi este-nfranta si nu mai pot spera/cu Mana Ta de Tata imi mangai inima").Imi amintesc de timpul petrecut la cabana...hahaha..ce timpuri..mi-e dor..Inconjurate de natura,stateam ore intregi pe spate cu ochii catre neantul inca neatins al cerului,visand si lasand firele fragede de iarba sa ne mangaie fata si mainile...De timpul cand ieseam cu "grupul",la o plimbare si era totul asa de placut,inconjurate de prieteni si de voie buna...!Imi place cand ne propunem o zi de "shopping" si cand ne intoarcem acasa doar cu o bluzita turcoaz si un maiou alb...Obosite dar fericite.Imi place cand facem pe "gospodinele",trebaluind prin bucatarie,trantind dulapuri si gustand din mancare.Imi place cand ma ajuti sa-mi asez parul si cand imi spui ca nu-mi sta bine o haina.Pentru ca numai o sora m-ar intreba:"Ai vazut cum iti sta la spate?"...Esti sincera si dreapta.Imi place cand vin acasa si sari pe bagajul meu,curioasa si entuziasmata ca un copilas sa vezi ce ti-am adus...Imi place cand servim amandoua la Apollo si cand cantam in pauzele dintre cursuri sau dupa.Imi place sa vin la tine la serviciu,sa te astept sa termini si apoi sa mergem acasa discutand aprins despre orice.Imi place cand ma impulsionezi sa realizez ceva.Esti un exemplu de putere si incredere pentru mine.Impartind aceeasi camera cu tine pentru..cat?..4 ani?..m-a invatat multe..In primul rand sa fac curatenie(si te iubesc chiar si cand,obosita vii de la serviciu si iti arunci hainele peste tot dupa ce ,eu am terminat curatenia).In al doilea rand:sa-mi tin lucrurile in "partea mea" de camera.Sa nu las placa in priza.Sa nu deschid becul dupa ce ai adormit.Sa nu uit sa trag draperiile cand e lumina aprinsa in camera:))Sa te respect.Nici nu stii cat m-au ajutat lucrurile astea "banale" acum...Imi place sa te ascult,vorbind cu entuziasm copilaresc, de multe ori dorind sa fiu langa tine,noi doua surori,prietene.Ma gandesc la cate lucruri ne leaga si prin cate am trecut impreuna,ca familie,ca surori.Te pretuiesc si imi spun in fiecare zi ce bine e sa am o sora ca tine!M-ai invatat sa nu dau inapoi si mi-ai aratat ca, daca iti doresti ceva din inima ,se poate!Imi aduc aminte cu dor de ochii tai mari si zambesc...Vezi?..chiar si departe una de cealalta,ma influentezi..Pentru ca asa sunt surorile..Sunt mandra cu o asa surioara si iti doresc din inima tot ce e mai bun.Mi-ai marcat viata intr-un mod unic si frumos,umpland-o de veselie si invatatura.Amintiri hazlii,amintiri triste,amintiri placute.Timpul trece,noi crestem,ne maturizam, lucrurile se schimba, noi tot surori ramanem.Fie ca Tata sa te binecuvinteze cu cele mai alese binecuvantari si fie ca sa pot fi si eu acolo langa tine,asa cum, mereu,ai fost langa mine.Te iubesc!

P.S.cum e sa dormi singura in camera???..:))

fiecare zi e ziua mamei...

Azi e 8 Martie:ziua mamei..Mama mea.Imi iau un timp indelungat din timpul meu si retraiesc amintirile atator ani trecuti.Nu stiu ce ai simtit cand m-ai luat prima data in brate, mamico,dar stiu ca in mainile tale am simtit pentru prima data ce e dragostea.Acele maini care m-au mangaiat atunci cand aveam nevoie de o mangaiere,acele maini care m-au imbratisat cand plangeam.Acele maini care m-au mustrat cand am calcat gresit si datorita carora am ajuns unde sunt astazi..Nu cred ca voi putea vreodata sa iti rasplatesc tot efortul,toata munca si toate noptile petrecute in genunchi,in rugaciune pentru mine.Lacrimile tale sunt adevarate diamante,iar sfaturile si starile noastre de vorba,pretuiesc mai mult decat aurul.Ai dat dovada de cea mai mare rabdare,intelepciune si dragoste sa ma cresti,si nu mai tu stii toate rugaciunile tarzii spuse la capataiul meu.Astazi, mamico,vreau sa iti spun ca te iubesc din inima.Vei ramane mereu in inima mea ca persoana cea mai draga pe care Dumnezeu a putut sa mi-o dea.Esti unica,mama!Nu te-as da pentru nimic in lume...Vreau sa-ti multumesc pentru intelegerea ta si pentru ca ai avut rabdare cu mine.Iti multumesc ca ma iubesti asa cum sunt.Iti multumesc ca ai renuntat de multe ori la tine si te-ai ingrijit de nevoile mele.Iti multumesc ca m-ai corectat atunci cand am gresit,in felul in care numai o mama adevarata poate.Iti multumesc ca esti mai mult decat mama,esti prietena mea cea mai bune,esti mentorul si persoana cu care pot vorbi orice,oricand...Iti multumesc ca nu ai dat inapoi niciodata.Astazi, mai mult ca oricand vreau sa imi cer iertare pentru toata suferinta pe care ti-am pricinuit-o.Copil fiind,am gresit de multe ori si te-am facut sa suferi.Iarta-ma ca nu te-am inteles uneori si am cautat mai mult la binele meu.Iarta-ma ca nu mi-am facut timp si pentru tine.M-ai invatat ce inseamna sa rabzi si sa taci.M-ai invatat dragostea si asteptarea.M-ai invatat ce inseamna sa fii puternica.Lucruri nepretuite,principii care azi, imi coordoneaza viata.Esti tiparul meu de frumusete,intelepciune si dragoste.Esti o fantana nesecata de bunatate si rabdare.In fiecare zi ii multumesc lui Dumnezeu pentru tine si familia minuntata cu care m-a binecuvantat si nu trece nici o zi fara sa ma gandesc la tine.Astazi,adun diamant cu diamant,toate lacrimile,clipele fericite,amintirile,discutiile,sfaturile si invataturile si le asez langa inima mea.Sunt dovada vie a ceea ce inseamna sa fii mama.Te pretuiesc si te iubesc.Iti doresc toata fericirea de pe pamant,desi nu poate fi comparata cu cea viitoare.Iti doresc pace si binecuvantari si mai presus de orice doresc sa fim impreuna si dincolo.Nu-ti spun "la multi ani",pentru ca stiu ca nu asta e dorinta ta,ci iti doresc ca,atat timp cat vom mai fi aici,pe pamant sa fim exemple vii si graitoare pentru cei din jurul nostru.Pentru ca asta m-ai invatat.Vreau sa stii ca in fiecare zi e ziua ta iar urarile nu sunt doar pentru azi.Meriti tot ce e mai bun.Dumnezeu sa te binecuvinteze,mamico!

spread you wings,I'll walk by you...

M-am trezit in dimineata asta si m-am uitat pe geam...desi cerul era acoperit de nori, am stiut ca esti acolo.Ca intotdeauna.Tu ma cunosti mai bine ca oricine.Stii gandurile, simtirile,sentimentele pe care, cu usurinta le pot ascunde fata de oameni dar nu si de Tine.Tu privesti mai adanc decat ei, Tu privesti in inima mea.Tu vezi ca,uneori cand zambesc inima imi plange si ca atunci cand sunt inconjurata de prieteni, as vrea sa fiu singura.Si Tu ma intelegi.Tu nu intrebi de ce.Tu cunoasti.Tu stii cat de slaba sunt eu de fapt si realizez si eu acest lucru,pentru ca Tata, fara Tine sunt nimic.Am incercat de multe ori sa fug de Fata Ta, ca Iona altadata,dar am realizat ca, de fiecare data cand fac un pas departe de Tine, Tu faci doi catre mine.Si nicioadata nu ma lasi.Am alunecat de multe ori,si am privit cum unii au trecut pe langa mine fara sa se opreasca.Dar Tu Te-ai oprit.Mi-ai legat ranile,m-ai ridicat si mi-ai spus ca totul va fi bine.Nu Te-ai uitat la starea mea,nu Te-ai uitat la toata rautatea,ura,si pacatul ce era in mine.Tu ai vazut doar ce era bun.Ai cautat adanc si l-ai scos afara, la lumina.Si m-ai incurajat.Mi-ai spus ca am nevoie doar de credinta.Si mi-ai spus ca si eu pot merge pe apa..pentru ca Tu ma porti pe bratul Tau.Mi-ai promis ca nu ma vei parasi,si ,pana in ziua de azi, Tu tot langa mine esti.Mergi in fiecare zi inaintea mea,Te lupti pentru mine si castigi mereu.Si nu-mi dai drumul la mana cand cad.Ma mustri bland,ca un tata pe fiica lui iar apoi imi spui ca ma iubesti.In fiecare zi.Si mi-e deajuns....pentru ca a fi iubit, pretuieste mai mult decat argintul si aurul...(prov.22:1a)

from heart to heart...

ti-am promis ca am sa scriu..si am stat 1 saptamana framanatandu-ma, cu gandurile venind si plecand fara sa pot prinde macar unul...atatea amintiri, atatea soapte.Habar n-am cand ne-am intalnit pentru prima oara.Important e ca inca si azi mi-ai ramas in suflet.Nu mai tin minte prima conversatie, dar stiu miile de conversatii care au urmat dupa aceea.Nu mai stiu primul zambet sau prima impresie.Dar stiu ca azi, cand te vad esti aceeasi si, mai important, esti langa mine...Nu mai retin cand mi-ai dat prima scrisoare dar stiu ca si azi tin langa inima teancul tot mai crescand al corespondentelor...Inima imi tresare de fiecare data cand vad numarul tau pe ecranul telefonului si ma asez cat mai confortabil pentru convorbirea ce urmeaza, stiind ca vom depana amintiri si vom vorbi pana , ori ramanem fara minute ori ni se descarca telefonul.Si niciodata nu ne plictisim.Verific cu infrigurare casuta postala si de fiecare data cand o gasesc goala,incerc sa ma incurajez spunandu-mi ca si maine este o zi.Si astept.Pentru ca stiu cum e sa fii studenta si sa ai o prietena la distanta.Si nu orice fel de prietena...Esti o fiinta speciala , ally..Nu trece o zi fara sa-I multumesc lui Dumnezeu ca te-a creat si te-a asezat aici langa mine.Cred ca intr-o zi El s-a uitat pe pamant si m-a vazut...asa singura si timida...Si apoi S-a uitat la multimea de copii si S-a gandit:"Pe cine as putea sa pun langa ea?"Si te-a vazut pe tine....Perfect!Mie imi lipsea un dinte, tie iti lipsea o prietena...Si asta a fost...El a stiut dinainte ce imi trebuia..si nu cred ca a gasit pe cineva mai bun, ca tine.Pentru ca, daca ar fi fost cineva, mi l-ar fi aratat.Am invatat multe una de la cealalta...Tu sa taci si sa asculti, eu sa vorbesc si sa ma deschid.Tu sa ma faci sa zambesc si eu sa fiu acolo langa tine cand plangi.Am invatat ca, desi toti spun ca suntem atat de diferite,noi suntem la fel.Si am invatat ca numai Dumnezeu poate aduce impreuna doua suflete cu ganduri, idei, aspiratii propii.Si ca diferentele nu conteaza.Am invatat ca, desi uneori nu auzim cu zilele una de cealalta, nu inseamna ca nu ne gandim la noi.Si am invatat ca, atunci cand cred ca eu am o problema maaaaare, si imi vine sa urlu si sa imi descarc toata povara pe umerii altora,tu esti acolo.Astepti.Si asculti.Atat imi trebuie.Si am invatat ca distanta nu conteaza si nici facturile la telefon.Si nici culoarea si nici facultatea.Nici gusturile sau preferintele.Pentru ca adevaratele prietene au ceva special.E dragostea neconditionata.Si am invatat ca,pe genunchi,la o distanta de 126 km, suntem totusi una langa cealalta.Pentru ca avem acelasi Tata.Si El e cel ce ne tine impreuna prin toata aceasta alergare continua.M-ai invatat multe dar mai important e ca am invatat ce inseamna prietenia.E acel lucru izvorat din incredere,iubire,daruire.Un sentiment de siguranta si plinatate, ca undeva, acolo e cineva ce se gandeste la tine, ii pasa de tine, te poarta in rugaciune.Si nu conteaza la ce ora din noapte si zi suni,nu conteaza ce fel de problema e.Stii ca va fi acolo,cu ochii cat cepele de somn,infofolita in capotul de noapte, dar ascultandu-te.Si dupa ce termini, nu incepe sa toarne sfaturi ci te imbratiseaza..E ceea ce te face sa te trezesti de dimineata,si cu tot somnul pe care-l ai sa incepi sa scrii un mesaj izvorat din inima si din frumusetea sentimentelor, stiind ca ii va aduce un zambet pe fata pentru toata ziua.E ceea ce iti da impuls sa treci peste toate.E ceea ce te asigura ca inca mai exista bine pe lumea asta.E renuntare,e rabdare...Fericire pura si rasete zglobii.Plimbari prin parc cu picioarele inghetate, nasurile rosii dar inimile calde.Impartasiri haioase, rugaciuni fierbinti.Lacrimi...dar de fiecare data cineva acolo pregatit sa le stearga si sa redea lumina si zambetul.Sincer, mi-ar trebui mult timp si spatiu pentru toata descrierea,pentru toate amintirile.Promit ca am sa le scriu...pe inima mea,incrustate adanc astfel ca nimeni nu le va putea sterge.Pentru acum,insa iti doresc sa zambesti mereu si sa fii fericita;te iubesc mult si insemni enorm pentru mine.Te port in inima si in rugaciuni;sa iti amintesti cu drag de clipele petrecute impreuna.Pentru ca eu stiu sigur ca asta am sa fac.Si am siguranta ca,daca nu ne mai vedem aici...ne intalnim acolo.Acasa...Si sa nu uiti: cine ajunge prima, pastreaza loc pentru cealalta...

Bunul meu Tata,

Iti multumesc asa de mult pentru lucrurile minunate din viata mea, pentru binecuvantarea de a putea veni inaintea Ta cu inima mea;prietenia si protectia Ta pentru mine inseamna mai mult decat as putea vreodata sa exprim in cuvinte...Viata mea intreaga este in mana Ta si cu adevarat sunt binecuvantata.Am si parte de nori dar stiu ca ei nu vin din inima Ta ci din lumea asta imperfecta si neincapatoare pentru aripi...de asta ma vrei cu gelozie pentru Tine, in siguranta, pentru totdeauna in bratele Tale, in prezenta Ta!Tata, imi doresc Cerul!...imi doresc acea clipa cand voi lasa in urma totul si nu voi mai avea inima goala, visez la clipa in care nu voi mai cadea, in care nu voi mai esua, in care tot ce e acum uman in mine, vapieri...Stiu ca despartita de Tine nu pot face nimic, ca oriunde as fi pe pamantul acesta la capatul sau la sfarsitul lui, oricat de multe vise as avea, eu nu pot face nici un pas fara Tine..fara Tine viu in mine!Daca pot sa zambesc, daca pot sa iubesc, daca pot sa ma bucur si sa-mi rada inima in mine de fericire este pentru ca Tu esti in viata mea.
Am invatat ca atunci cand iti doresti foarte mult ceva, nu il primesti daca nu ceri cu credinta...am invatat ca numai daruind iubire,zambet,voie buna, poti primi inapoi..am invatat ca indelunga rabdare aduce mari binecuvantari.Am invatat ca Dumnezeu ne iubeste atat de mult incat nu poate inchipui o iubire infinita ca a Lui.Am invatat ca atunci cand toti cei din jur te parasesc, Domnul te primeste si El RAMANE cu tine!Am invatat ca oricat de grea iti este problema, altcineva in lume are probleme mai mari si mai grave decat ale tale.Am invatat ca iertarea este un dar nepretuit pe care multi il spun dar putini il practica.;am invatat ca oricat de mult incerci sa multumesti pe cineva la un moment dat tot faci ceva ce nu e potrivit si esuezi...dar am invatat ca Domnul te ridica si te ajuta sa mergi mai departe...iti da o nadejde, o speranta...am invatat ca visele chiar se pot implini daca crezi cu tarie ca se pot implini....am invatat atatea si totusi uneori simt ca ma prabusesc, dar Domnul Isus m-a invatat cel mai important lucru:sa privesc intotdeauna catre Cer, pentru ca este Unul care va fi mereu acolo pentru mine..Iti multumesc Tata!